privirea mea anchilozată ghem
alunecase în ochii bărbatului subţire
balansând neglijent o geantă bleumarin
cu genunchii apropiaţi şi paşii tot mai strânşi
trăgeam după mine orele timpurii
către poarta verde a liceului
controlul ţinutei
momentul de sobrietate cu servieta sub braţ
şi palma în buzunar
la încheieturi mă înţepa încă
gestul oprit mai înainte
când nu-l salutasem
fiindcă era prea devreme şi prea anapoda
sau poate din cauza semaforului galben din spate
care mă izgonea pe trotuarul pustiu
seara încă mai ninge dar rar
printre copaci arşi de febra primăverii
se aprind jocuri de lumini roşii
fructe sălbatice strivite odinioară
sub tălpile dimineţii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu