În mine e o amprentă rece,
un şanţ tocit pe un disc de picup,
praful din jur se învârte,
prin sânge trec fire de rugină
din toate fiarele vechi nevândute
de cei care le colecţionează;
dar cântecul se aude stins
purtat de vântul dimineţilor
când mă trezesc fără dorinţe sau vise
cu un gust trecător de lămâie îngheţată
tăiată dintr-o dată...
pe lama cuţitului rămâne o urmă adâncă.
multe lucruri nu pot fi cumpărate,
uitate sau schimbate între ele,
dar pot îmbătrâni:
oglinzile îşi dezbracă luciul,
cuiburi de viespi se strâng între storuri,
pe ziduri se întretaie linii frânte,
culorile se amestecă până la cenuşiu
neutru şi indiferent
12 iunie 2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu