teleleu şi anapoda
după orice ploaie cu un ochi caută melci
sau ciuperci proaspete ca să nu le strivească
ochiul celălalt agaţă luna de pe cerul senin
când soarele e încă amorţit
degetele îi tremură după fluturi
umbra ei mare i-alungă înainte să-i prindă
uneori îşi aşează mâinile pe frunte cozoroc
să nu o ardă lumina
dacă o vezi de departe merge pe două cărări
dacă treci pe lângă ea priveşte într-o parte
mânjii de-o zi îi ling palmele
puii de găină îi ciugulesc picioarele
strânge flori nemuritoare
le împarte văduvelor sărace în cimitire
se zice că a rămas aşa
de când i-a căzut o gutuie în cap
într-o zi de octombrie prea caldă
mâţa tocmai fătase cinci pui
i-a pus într-un coş i-a legănat o zi şi-o noapte
pe unul alb îl ţinea la piept
ca pe un trandafir
la miezul nopţii iese în mijlocul drumului
îşi îndreaptă spinarea îşi dă capul pe spate
se uită la stele
de parcă le-ar înghiţi cu totul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu