sunt sora fiului
risipitor
multe ierni am
aşteptat lângă vatră
să port pantofii
de mireasă ai mamei
fără să dezvălui
secrete încuiate
m-am sălbăticit
între orbite am
două sferturi de lună
între umeri două
ramuri de brad
în cruciş
acele cresc
direct în carne
departe de
prinţul din poveşti
de căruţa cu
armăsar
în care mă fura
somnul
până când
greierii tăceau
acum sunt mai
trează când visez
număr
descrescător paşii
dintre fereastra
închisă şi uşă
mă întorc pe
călcâie
privesc soarele
cum răsare drept
fără strop
de gelozie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu