cu trupul făcut
pâlnie
ascult
marea fierbinte
peste nisipul răscolit
cerul lipit
de pământ ca o lubeniţă coaptă
departe şi înalt
peste tot glodul
adunat sub talpă cât
un munte
e ţara mea
locul unde pun
degetul pe mămăligă
pe steaua din
fruntea cerbului
pe funia
clopotului din biserica veche
de la apus până
la răsărit
albesc şi eu din
creştet până la os
odată cu soarele
acesta
plin şi rotund
mereu
legat să se
învârtă în jurul casei mele
ca-n vremea facerii
de la început
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu