în palma
bărbatului meu mi-aşez urechea obosită
şi parcă încap în
întregime
dorm cu ochii
deschişi somn de copil cuminte
cu abecedarul pe
genunchi
el trage uşor
perdeaua să nu mă ardă soarele pe frunte
şterge un bob de
sudoare cu degetele
eu nu gândesc
nimic
fiindcă tot ce
i-am cerut vreodată
a fost doar
culcuşul mic şi rotund din palma lui stângă
în care să îmi
moară visele
cu adevărat
bărbatul acesta
nu e viu
numai palma lui
îmi atinge tâmpla glezna şi şoldul
le
desenează în linii întrerupte când încă dorm
cu ochii deschişi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu