nu ştiu cine
acoperise oraşul cu liniştea unei ploi
era mare ca o
corabie închisă într-o sticlă
fără niciun
pericol
mă copilăream tot
mai mult
într-o proporţie
de unu la şase a capului
faţă de trup
îngerul meu evadat
printr-o minune
era cel mai
frumos cel mai
schiţat la arte
plastice de studenţi care
nu vor întrece
tiparele sau altă ordine
încât ploua
indecent de mult
pentru scopul
unui noroi
mai curat
4 mai 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu