mărturisesc
în palma acestei
copile sub pieliţa moale simt
cum cresc mugurii
calzi
ea se învârte în
cercuri desenate cu pantofi de catifea
în grădina
bunicii
a îmbrăcat în
văluri de mireasă
trandafirul cel
mai înalt
strânge alai de
nuntă de flori cu mireasmă
de lăcrămioare şi
calomfir
dansează
odată cu fluturii
hora pământească
şi cerească
cântecul şoptit
al ferestrelor deschise
să intre soarele
ora pro nobis
peccatoribus
De data aceasta simt nevoia să explic: este vorba de copilăria mea, cum poate unii dintre dvs. au ghicit. Apar şi elemente de generalizare, cu nevoia de a contura o copilărie universală. (Când eram copil într-adevăr am avut odată ideea de a îmbrăca mireasă un trandafir, dar poate nu era cel mai înalt).
De data aceasta simt nevoia să explic: este vorba de copilăria mea, cum poate unii dintre dvs. au ghicit. Apar şi elemente de generalizare, cu nevoia de a contura o copilărie universală. (Când eram copil într-adevăr am avut odată ideea de a îmbrăca mireasă un trandafir, dar poate nu era cel mai înalt).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu