undeva cândva
între femei
tate păsările mor
cu picioarele întinse la spate
femeia mamut pronunţă
cuvintele rotund cu afectare
un je m’en fiche după
fiecare inspir
orgoliul celui
care crede că ştie mai mult
femeia ţestoasă
stă spăşită să o plouă cu pasărea pe cap
pui golaş aruncat
de stăpânii unei case cu gard înalt şi perfect opac
*
e grea moartea
nu-i aşa bolborosea un vecin venit în vizită
bătrâna strânge
marginea patului cu dinţii parcă tot mai tare
cu geamătul celui
care a înţeles
sub icoana
sfintei familii cu porumbel şi inimă cu raze
un amestec de
somn şi nesomn un ghem de noapte şi zi în spuză
un boţ de aluat de
trup de om peste care trece sucitorul
şi lasă alte şi
alte cocoloaşe
*
îi spui morţii nu
şi nu şi nu
ea te îndoapă
zilnic cu linguriţa te păcăleşte să înghiţi poveşti
eşti sugarul din
căruciorul cu măsuţă biberonul cu griş moale zboară
în jurul tău ca
un elicopter bâzâie el sau tu că nu vrei să zbori
încetul cu
încetul vei învăţa mersul mai întâi peste ape
mai apoi pe sub
luminiş
*
în coasta lipsă a
bărbatului pipăi epicentrul
cutremurul se propagă
în lumea de piese de domino un şir foarte lung
de femei care cad
una într-alta din cot în cot din genunchi în genunchi
până la cea mai
intangibilă vreuna care să sfideze gravitaţia
cea din urmă
matrioşcă descoperită
gramul de aur
dintr-un munte de steril
să fi fost
iubirea mai tare decât moartea ori altfel de moarte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu