azi sunt furioasă
sunt furioasă pe Crimhilda că s-a răzbunat
pe Hamlet că s-a răzbunat
pe contele de Monte Cristo că s-a răzbunat
pe Romeo şi Julieta că s-au sinucis pentru ceva
pe publicul de la parter că se bucură
când toţi îşi dezmorţesc picioarele şi limba
ca într-o bacanală
să cântăm încă o dată „L’important c’est la rose” bătând
din palme/ bis pentru lebăda care moare graţios/ pentru Mimi şi Violeta şi Aida
şi Carmen/ toţi pereţii sunt subţiri/ toate tobele au ecouri/ toate doamnele şi
domnii bine răspândesc veştile/ se împart în mai multe fire mai mulţi waţi mai
multe reţele wi-fi/ toţi plătesc mult ca să asiste la scenă deschisă/ toţi au
învăţat să trăiască cu urechile în patru şi să îi cruţe de viaţă pe gladiatorii
care nu vor să lupte
sunt furioasă
pe actorii care vor să fie oameni
pe oamenii care nu vor să fie actori
pe mine că mint când de fapt nu sunt furioasă
ci doar tristă pentru toate acestea
şi pentru boţul meu rahitic de inimă
pentru nenorocul chior că am crezut în pace mai presus
în timp ce toţi declamă trup şi suflet că viaţa e o luptă
şi câinii îi latră pe cei care nu ridică băţul
la timp
după ce scriu versuri patetice deschid clasorul meu vechi cu timbre rare cu
pasărea paradisului şi privesc prin lupă/ sunt un colecţionar ratat şi un
globtrotter dezinteresat/ recidivez şi îmi scald din nou privirea de zgură pe
cerul senin în care stelele nu fac horă/ şi ascult bach şi handel cu
sonorul dat la minimum
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu