este viaţa de femeie de vârstă mijlocie
între lobul stâng şi cel drept al ficatului e un ligament rotund
precum cerceii de la botez
totul străluceşte ca aurul cămătarilor nu mai e timp pentru falsuri
se caută ce este viu
se toarnă o placă peste inimă ca peste un mormânt proaspăt
se numără globulele roşii se cântăreşte fierul din sânge
magnetul de la vamă nu mai recunoaşte nimic
prin mine călătoresc fete tinere cu geamantane grele
nici dinţii nu mai muşcă din plin
merele sunt haşurate cu lama cuţitului până îşi pierd gustul
iată sunt zeci de ani tocaţi mărunt
între toate lucrurile de la mijloc
jumătate din mine iartă şi cealaltă jumătate uită
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu