sunt singură şi
murdară
au curs peste
mine zoaie de zgomote inundaţii televizate preşcolari tropăind pe tavan scaune
târâte în baricade dinaintea căderii bastiliei scârţâituri noctambule dueluri
verbale
cu martori
nedoriţi
în camera mea cineva cântă la clavicord agnus dei tăcere a mieilor improvizată
mi-au crescut
dopuri de ceară aşa cum cresc bătături ţăranilor
e firesc
nimeni nu
respectă luna şi doi bani jumate
nimeni nu
respectă omul străveziu în care transpare inima ca într-un embrion
sunt unsuroasă şi
murdară precum târtiţa universului
şi soarele cântă
cucurigu
la naiba
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu