HONI SOIT QUI MAL Y PENSE

CÂTEVA VIDEO CU MINE

miercuri, 18 mai 2016

gâlci

a naibii viață
mă enervează când se duce pe copcă
așa cum curge apa dintr-o sticlă întoarsă cu gâtul în jos
cu poticneli și gâlgâind

îmi plăcea tabloul cu lăptăreasa lui Vermeer
până când au început să mă spele infirmierele cu rochii cenușii la fund
când eram imobilizată după amputație
și mă spălau la locul mai gingaș și ziceau că mă spală la dumneaei
fiindcă era ceva feminin în chestia aceea
și în zâmbetul lor complice
când spuneau că pișatul nu e sănătos fără bășină

eu ripostam că viața sexuală nu e  sănătoasă fără o parte din picior
și ele insistau că una nu are nimic cu cealaltă
lucrurile erau încă șmechere pe vremea aceea
purtam chiloți cu buline
și-mi curățam buricul cu săpun parfumat

după o vreme am văzut cum porumbeii făceau dragoste
cu o porumbiță moartă și m-am scârbit
tocmai fusesem în Cișmigiu și aruncasem grâul meu vechi păsărilor
dar într-adevăr
nu exista nicio legătură cu viața mea

marți, 17 mai 2016

de ce se vandalizează cimitire

se rupe în noapte
odată cu neliniștea stomacului meu pe la patru dimineața
urletul nepâmântesc al pisicilor fără stăpân printre blocuri
sunt poate prea dezmembrată așa cum stau între perne umede
număr soldăței verzi să adorm
singură călătorind prin coșmarele cu oameni
care luptă pentru o gură de aer
pentru bijuteriile de familie îngropate de cutremure
anunțate la megafoane în săli de așteptare ca prin spitalele-turn
fără coșuri de gunoi cu scaune care se bălăngăne
cu fetițe cu păr nisipiu și privire spălăcită exoftalmică
și încă mă întreb
dacă ele au fugit vreodată după iepurele din țara minunilor
dacă au văzut vreodată licurici în dumbrava minunată
fiindcă eu nici acum nu cred că există
nici fericirea cerească nici gloria pământească

Înregistrare veche

Când eram în liceu citeam mult....așa mi-era felul. Citeam în special proză, dar și poezii. Am o casetă cu poezii citite de mine cu voce tare în 1987, când aveam 16 ani, Sorescu, Blandiana, Eminescu. Nu am tehnologie de eliminare a zgomotului de fond, dar postez o poezie aci de dragul amintirii unor vremuri romantice pentru mine.


luni, 16 mai 2016

de mai

aș putea spune vreau
e atât de plăcut să înalți bărbia să spui vreau
să-ți aduni cojile deșeurile mucurile și scamele să cauți
un strop de sudoare de salivă ori poate de lacrimă
să dai cu genunchii în viață
fiindcă abia alaltăieri ai adormit și tu singur mai știi că n-ai murit
din coasta ta s-a născut un înger și de aia plouă
și tu singur știi că ți-era dor de ploaie
dar vrei
încă mai vrei
să te plimbi fără umbrelă printre mașini roșii strălucitoare
cu claxoane impertinente
să o dai naibii de melancolie de la ora 3 noaptea
când paturile vecinilor scârțâie

dacă vorbesc așa la modul impersonal
este fiindcă într-adevăr vreau
și cel mai frumos lucru pe care încă îl mai țin minte
este că ieri când încă dormeam
mergeam la plimbare pe o stradă de care mi-era frică
fiindcă avea casele dărăpânate și copacii foarte bătrâni
dar încă mai dădeau muguri
și eram chiar eu cu ochii mei de copil
și mă cățăram pe o tufă de mâna maicii domnului să mă înece mirosul