de mai

aș putea spune vreau
e atât de plăcut să înalți bărbia să spui vreau
să-ți aduni cojile deșeurile mucurile și scamele să cauți
un strop de sudoare de salivă ori poate de lacrimă
să dai cu genunchii în viață
fiindcă abia alaltăieri ai adormit și tu singur mai știi că n-ai murit
din coasta ta s-a născut un înger și de aia plouă
și tu singur știi că ți-era dor de ploaie
dar vrei
încă mai vrei
să te plimbi fără umbrelă printre mașini roșii strălucitoare
cu claxoane impertinente
să o dai naibii de melancolie de la ora 3 noaptea
când paturile vecinilor scârțâie

dacă vorbesc așa la modul impersonal
este fiindcă într-adevăr vreau
și cel mai frumos lucru pe care încă îl mai țin minte
este că ieri când încă dormeam
mergeam la plimbare pe o stradă de care mi-era frică
fiindcă avea casele dărăpânate și copacii foarte bătrâni
dar încă mai dădeau muguri
și eram chiar eu cu ochii mei de copil
și mă cățăram pe o tufă de mâna maicii domnului să mă înece mirosul