ca un prun uscat în care s-au agăţat lilieci
n-am geană de somn
întunericul muşcă din pupile
şi alungă păsări de pradă
spre visele mele
am uitat cartea pe sobă
să dospească în ea visele
masa e goală colindătorii au plecat
din brad a mai căzut un glob
la poartă arde un foc de paie
am aruncat acolo calendarul vechi
stau lângă geam şi privesc
strâng pumnii bat pasul pe loc
mă aplec până la pământ
sunt tot mai mică înăuntru
tremur ca un copil găsit de alţii
jucând v-aţi ascunselea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu