prin colţul unui
singur ochi
cade o lacrimă boţită
dinţii se clatină
înfipţi în
ultimul măr până la cotor
o privire de
căţel cerşeşte
fără glas
lângă uşa
troienită
pe spinarea
flămândă de dreptate
a crescut o
cocoaşă
sprijină în
neştire
desaga grea de
blide
la parastase şi
pomeni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu