nici în creierul inimii codrului nici în inima creierului munţilor
nicăieri
nu am mai trăit nu am mai iubit ceea ce nici eu nu ştiam
cine n-are dor pe vale nu ştie luna când răsare
taci brută gingaşă
cântă
n-aţi auzit în viaţa vieţilor voastre măiastra de martie
cum umple fereastra cu miere în flăcări
pedeapsa iubirii pedeapsa cerului stelelor
al lor
pasărea cu aripile strânse până când timpul
pui de pripas cu gheară cenuşie
stă
păpădie rotitoare
e vremea când te temi să răsufli să nu pice cântecul din ram
secunda de rai
când doare
măiastra sufletelor şi tăcerii
împărtăşindu-se din sine
eu nu mai pot asculta fiindcă dumnezeu mă iubeşte prea mult
fiindcă zidul casei mele e însemnat cu tril de
privighetoare
mâine mă vor ridica gărzile care au ucis-o
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu